Doneaza Acum!

Iată cum arată o ședință de psihoterapie pentru adolescenți și tineri la Centrul YOU.

Centrul de suport psihologic și mentorat YOU, în regim gratuit, exclusiv pentru adolescenți și tineri, s-a deschis în noiembrie 2019 în București, oferind populației tinere un paletar complex de instrumente de asistență în situații vulnerabile. Linia de consiliere în regim de urgență 0800 070 YOU adică 0800 070 968, a fost apelată începând din noiembrie 2019 de peste 1200 adolescenți și tineri care au primit, în acest fel, suport emoțional și mentorat în probleme delicate.
Proiectat în primele sale patru luni de viață ca un program pilot (septembrie – decembrie 2019), YOU. s-a format la confluența unui set de nevoi sensibile în societatea locală: educație și conștientizare în zona de sănătate emoțională, voluntariat și comunitate, acces gratuit la mentorat și consiliere psihologică acută sau de mentenanță – indiferent de pătura socială și de background-ul acestor tineri. Alin Andrei este psihologul cu care colaborăm în cadrul call-center-ului, format în psihologie analitică Jungiană, specialist în comunicare nonviolentă și mediere, experimentat în lucrul cu copii și tinerii în cazuri de anxietate, depresie, deces și doliu că urmare a decesului, divorț, avort și sarcini nedorite, identitate, tulburări de personalitate. Am stat de vorbă cu Alin Andrei despre ce au însemnat ultimele 9 luni de lucru cu tinerii la Centrul YOU, și despre perspectivele pe care psihoterapia și suportul emoțional dedicat le deschid pentru aceștia. În felul acesta, ne-am propus să răspundem la cele mai frecvente întrebări ale adolescenților și adulților privind felul în care are loc terapia sau consilierea la centru.

Cât durează o ședință de consiliere sau terapie la centrul YOU?
O ședință de terapie/consiliere la centrul YOU durează 50 de minute și se desfășoară în deplină confidențialitate a situației personale a celor care apelează serviciul.

Din experiența ta, care este diferența între ce își imaginează copiii/tinerii despre cum arată o ședință de consiliere versus cum are ea loc de fapt?
Tinerii vin deschiși și încrezători și au imense resurse și capacitate de vindecare. Nu au prejudecăți referitoare la ședință, și, de cele mai multe ori, nu emit ipoteze despre cum arată ședința. Își spun părerea despre viață în general și despre întâmplările pe care le-au trăit în particular. În experiența mea, am reușit să construiesc o alianță terapeutică și în 3 ședințe, dar și în 12 ședințe. Momentul în care relația începe să lucreze este decisiv în atingerea obiectivelor și diferă evident prin multe aspecte. Spre exemplu, în cazul în care clientul urmează să aibă un examen sau trece printr-un moment care îi cere resurse este bine să nu lucrăm în profunzime pentru a nu afecta echilibrul fragil în care se află, dar imediat ce a trecut prin acel eveniment, se poate lucra în profunzime.

Care sunt așteptările lor?
Nu spun ce așteptări au. De fapt nu e o întrebare pe care eu obișnuiesc să o adresez și, de cele mai multe ori plecăm de la o manifestare somatică sau o emoție cu care nu s-au mai confruntat și care îi sperie. De pildă: “Am avut un atac de panică”, “M-am apropiat de o persoană de același sex, dar eu nu cred că sunt așa eu vreau o familie normală”. Au întrebări. Cei care au venit au venit din proprie inițiativă și îți arată inocență, adică, îți spun curat unde îi doare, și împreună descoperim ce îi face să sufere sau să dezvolte comportamente nonadaptative, depresii, anxietăți etc. Pe parcursul ședințelor apare un moment în care unii dintre ei cred că “gata”, am terminat, de ce aș mai veni? Ajungem însă la concluzia că avem de lucrat anumite aspecte care păreau liniștite. Împreună ajungem și la concluzia că este important să ne vedem să discutăm problematicile nou apărute, chiar atunci, în a 8-a ședință, de exemplu.

Dar care sunt cele mai mari frici ale lor sau rețineri privind acest proces?
Nu le-aș spune frici – sunt curajoși în acest proces și permanent îi felicit pentru curajul de a ne scrie. Totuși, le-aș spune necunoscute. Cei mai mulți tineri sunt încărcați emoțional de ceea ce trăiesc atunci, în momentul acela și cei mai mulți au emoția întâlnirii, emoția contactului cu un psiholog. Unii nu au fost cu adevărat auziți / ascultați / reflectați niciodată. Nu știu ce simt, nu știu de unde le vin gândurile sau manifestările somatice. “Îmi tremură mâinile când sunt în prezența unei fete” îmi spunea un băiat.
15 dintre clienții actuali ai centrului sunt tineri cu vârste peste 18 ani. Din păcate, un singur minor a obținut acordul părinților.
În cazul celor care au sub 16 ani, frica manifestată este cea pe care o simt față de părinți. Sunt blocați efectiv când se gândesc că ar trebui să le ceară acordul pentru a vorbi despre problemelor. 99% dintre ei nu obțin acordul părinților pentru a discuta cu un specialist, iar asta mă îngrijorează. Îi asigur pe părinți că au copii pe mâini atente, îi încurajez pe părinți și pe această cale să participe împreună cu copilul la primele 2-3 întâlniri, să pună întrebările necesare pentru ei, să ceară documente de la Varyafin și să participe chiar ei în întâlniri 1 la 1.

Cum decurge o ședință inițială de consiliere, și cum continuă terapia?
În prima ședința discutăm despre cadrul terapeutic: durată, ce ne propunem, estimativ cât ar putea să dureze, folosesc un formular în care fac anamneză pacientului și discutăm în mare despre problematica venirii în terapie. Dacă ședința se încheie cu un zâmbet este o reușită, dacă se încheie cu o mină preocupată, gravă, încerc să îmi dau seama dacă avem nevoie de 2 ședințe pe săptămână sau una este suficientă. Este ca un quest cu obiective multiple. Eu sunt trickster-ul. Acela care îți arată 6 direcții, reflectă ce simți chiar atunci și te trimite la culcare cu o temă, pe care până nu o rezolvi nu ai pace. Și dacă uiți să o rezolvi tema va reveni, va caută să se exprime. Folosim mijloace artistice de exprimare a viselor, a imaginilor și a trăirilor experimentate de către tineri: desen, proză, poezie și în curând când vom putea să ne vedem și față în față vom folosi și tehnici ca sandplay. Obișnuiesc ca după 15-20 de întâlniri să invit la o pauză de 2-3 săptămâni și să lăsăm psihicul să lucreze, este ca o vacanță pentru awareness, o vacanță în care celelalte procese mai puțin conștiente lucrează intens. Îl lăsăm astfel pe vindecătorul interior să lucreze în liniște.

Ce teme preponderente ai remarcat în poveștile lor? Unde au cel mai mult nevoie de sprijin?
Temele sunt variate și diferă de la un tânăr la altul.
Se suferă din dragoste, se suferă pe fondul violențelor familiale, se suferă pentru că te îndrăgostești de o persoană de același sex și nu știi să integrezi emoțiile acestea în mod sănătos; ai nevoie de ajutor pentru că mama ta diagnosticată cu schizofrenie îți face viața un calvar, iar tu ai doar 18 ani și tatăl tău este absent, se suferă de lipsă de sens și motivație, se suferă de bullying.
Există recomandări și opinii diferite privind durata de viață a unei terapii. unii spun între 6 luni și 2 ani, alții consideră că terapia e un instrument de suport și auto-descoperire care ajută la îmbunătățirea calității vieții a la long, drept pentru care poate fi urmată fără termen de expirare. Care e opinia ta?
O terapie durează atât cât consideră clientul că îi face bine și se termină în momentul în care acesta consideră că a făcut față situației problematice. O terapie de profunzime într-adevăr poate să dureze de la 2 la 5-6 ani. Sunt adâncimi sufletești la care ajungi după 1-2 ani de lucru. “Parcă nu am avut copilărie. Chiar, nu îmi amintesc nimic din copilăria mea” îmi spunea zilele trecute o tânără care a vrut la un moment dat să renunțe. Aceste detalii depind de momentul de viață în care se află pacientul. La vârsta tânără durată terapiei nu este mare, după 35 de ani lucrurile devin de durată iar igiena psihică este important să fie făcută constant.

Ce ai învățat cel mai semnificativ din lucrul cu tinerii? Cel mai puternic mesaj/mobil primit din munca ta cu ei?
Am marea șansă să lucrez cu tineri care vin în terapie ca urmarea a propriilor decizii. Cel mai important lucru pe care l-am învățat și îl experimentez constant este capacitatea lor de a se autovindeca. Psihicul tânăr are capacități imense de a se recupera atunci când resursele îi sunt deblocate – aici intervin prin a-i ajuta să le activeze, să spunem despre vindecătorul lor intern că îl pun la treabă iar ei încep să îi ceară lucruri. Eul tânăr este curajos și asertiv. Lucrează ușor și se implică sistematic în recuperare. Îi place să se implice în propria devenire și se iubește intens dar încă nu știe. Am o emoție profundă atunci când îi simt vibranți, vii, gata să pornească la drum cu toate resursele disponibile puse la lucru.

Care sunt cele mai mari preconcepții ale părinților privind terapia, și cum le combatem/reajustăm pentru a beneficia în mod optim de această experiență?
E necesar să le insuflăm adulților încrederea că le oferă copiilor o oportunitate de a se dezvolta personal, vindeca, crește în siguranță, cu suportul unui mentor sau psihoterapeut. E important să înțeleagă că uneori, chiar și ei au nevoie de ajutor, nu doar copiii lor.
În cazul în care vom menține un dialog eficient, deschis și constant cu părinții sunt convins că vom reuși, împreună, să facem bine celor pe care i-au adus pe lume. În acest moment, forwardăm această responsabilitate celui care, este posibil să fie speriat tocmai de relația cu un adult.
Call centerul de suport psihologic și de mentorat gratuit pentru adolescenți și tineri YOU operează de luni până vineri între 9:30 si 18:00, iar sâmbăta de la 9:30 la 14:00.
Te rugăm să ne lași un mesaj la adresa alin.andrei@you.com.ro cu numele *sau un pseudonim, vârsta, descrierea situației cu care te confrunți și o adresă de email la care te putem contacta, și vom reveni la tine în cel mai scurt timp.

Și tu poți ajuta!

Implică-te pentru oameni - Și tu poți face lucruri mărețe alături de noi. Hai să-i ajutăm pe cei care au nevoie de noi!

TOP